Dr. Paul Cotutiu



Publicitate




Infectiile sanului

Sunt clasificate de obicei în infecţii puerperale şi infecţii non-puerperale.

Infecţiile puerperale ale sânului ce apar de obicei în perioada de lăuzie dar pot să apară şi în cursul sarcinii şi sunt caracterizate de mărirea în volum a glandei mamare, edem difuz, căldura locală, alterarea stării generale ( mialgii (durere musculară), stare de rău,vomă, cefalee). Sunt tratate  cu antibiotice orale sau intravenoase, dar uneori pot evolua spre abcese parenchimatoase. Lehuzele cu mastită trebuie să golească sânul afectat în timpul tratamentului pentru a evita staza (stagnarea) laptelui. Aceste infecţii au ca şi poartă de intrare pentru bacterii o fisură mamelonară sau o escoriaţie. Cele mai frecvente bacterii sunt cele din speciile Staphylococcus, Streptococcus , Corynebacterium, Bacteriodes, E.Coli. Pentru aceste bacterii se administrează antibiotice din gama penicilinelor: Dicloxacillin, Cefalexim, Augmentin timp de 7 zile. În caz de alergie la penicilină se administrează Eritromicina.

Staphyilococcus aureus meticilino-rezistent este din ce în ce mai frecvent  întâlnit în mastita puerperală. Dacă este suspectat acest germene se administrează Biseptol. În infecţiile complicate este necesară spitalizarea şi administrarea de Vancomicină.

Tratamentul intravenos se administrează până la 24-48 ore de când pacienta devine afebrilă, tratamentul  antibiotic oral se continuă până la 7-10 zile.

Femeile trebuie încurajate să continue alăptarea după tratamentul mastitei sau al abcesului, procedura este destul dificil de realizat la sânul afectat. În cazul în care copilul nu goleşte sânul în timpul alăptării, trebuie ca mama să golească sânul cu ajutorul unei pompe, în vederea menţinerii fluxului acestuia în mamela afectată. Deşi cele mai multe femei pot continua alăptarea chiar dacă au leziuni ale mamelonului şi dureri, există şi un număr mic de paciente care nu pot continua alăptarea din cauza durerii. La aceste paciente este recomandată suprimarea medicamentoasă a lactaţiei.

Mastita focală poate rezulta dintr-un galactocel infectat. Este o formaţiune sensibilă la palpare, tegumentul supraiacent este edematiat, eritematos. Tratamentul constă în administrarea de antibiotic şi aspiraţia galactocelului. Recurențele sunt frecvente și necesită drenaj chirurgical.

Persoanele cu riscul cel mai crescut de a dezvolta infecții ale glandei mamare când nu alăptează sunt fumătoarele şi femeile cu diabet.

Celulita necomplicată apare la paciente neiradiate și este puţin frecventă. Ar trebui exclusă mastita carcinomatoasă astfel încât pacientele ar trebui investigate imagistic şi biopsiate.

Abcesele mamare apar ca urmare a obstruării unor ducte galactofore cu keratină  în imediata vecinătate a mamelonului. Sunt frecvent situate sub areolă iar comunicările fistuloase între multiple abcese sunt des întâlnite.  Bacteriile implicate sunt bacterii aerobe dar şi anaerobe. Tratamentul constă în incizie şi drenaj concomitent cu administrarea de antibiotic (de obicei combinaţii de antibiotice: Oxacilina + Metronidazol, ). Rata recurențelor este mare, aprox 40%, astfel că tratamentul efectiv necesită excizia de duct subareolar şi îndepărtarea completă a canalelor sinusale.

2 Comments

  1. Buna ziua. am nascut de doua saptamani si de azinoapte am simptome de mastita: un san dureros inspre brat,frisoane,febra. Nu am cum sa ajung la medic si as vrea sa va intreb ce tratament ar trebui sa urmez? pun copilul des la san am incercat si masaj si muls dar tot nu cedeaza durerea si maiales starea de moleseala si frisoanele. am luat un paracetamol. multumesc anticipat pt raspuns

    • Mergeti la urgenta sa fiti evaluata. Probabil va trebui un antibiotic si sanul sa fie golit (ar fi bine sa fiti ajutata).

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Abonare

Pentru a te abona la newsletter-ul nostru, introdu adresa ta de email mai jos. Un email de confirmare va fi trimis!

Facebook

Copyright © 2013-2016. All Rights Reserved.