Dr. Paul Cotutiu



Publicitate




Infectia cu virusul HPV

HPV, este un virus care face parte din larga  familie Papovaviridae. Toate virusurile din acestă famile sunt cu AND. Deşi secvenţele perechilor de baze şi antigenele capsulare sunt diferite la această familie, totuşi ele par să producă tumori prin acelaşi mecanism. Virusul HPV are un AND cu structură dublu catenară, bine spiralată, circulară ce conţine aproximativ 8000 perechi de baze. Un virion complet este format dintr-un miez AND înconjurat de o capsidă şi măsoară 45-55 nm în diametru. Capsida este formată din proteine şi are forma icosaedrică. Papiloma virus a fost descoperit şi la regnul animal: bovine, iepuri, câini, căprioare, maimuţe şi păsări. Au fost raportate infecţii încrucişate între specii. Spre deosebire de alte  virusuri care infectează oamenii şi care sunt clasificate după antigenul de suprafaţă, HPV-ul este clasificat în conformitate cu secvenţa bazelor AND. Deşi la animale virusul poate infecta atât celulele epiteliale cât şi fibroblastele, la om virusul este epiteliotrop şi infectează pielea şi mucoasele în aceeaşi măsură. Epiteliul infectat este caracterizat prin proliferare epitelială la locul infecţiei prin grade variate de îngroşare şi papilomatoză. Au fost identificate cel puţin 100 tipuri de HPV. Aproape 25 tipuri afectează tractul anogenital. Cele mai prevalente tipuri de HPV pot fi împărţite în trei grupe în funcţie de abilitatea de a produce neoplazia.

HPV risc scăzut: 6,11,40,42,43,44,53,54,61,72,73,81

HPV risc înalt: 16,18,31,33,35,39,45,51,52,56,58,,59,68,82

HPV cu posibil risc înalt: 26,66,73

HPV cu risc scăzut este frecvent asociat cu modificări descrise de patologi ca şi CIN 1, dar rar, se poate asocia cu displazie de grad înalt sau cancer. De asemenea se poate asocia cu condiloame (tipul 6 şi 11 responsabile de 90 % din condiloame).

HPV-ul cu risc înalt este frecvent întâlnit la pacientele diagnosticate cu displazii severe şi  leziuni invazive. (tipurile 16 şi 18 cel mai frecvent întâlnite). Studii făcute în întreaga lume arată că aproape toate leziunile cu grad înalt sunt asociate cu prezenţa virusurilor HPV AND. Într-un studiu de mare anvergură efectuat într-un spital univeristar s-a constatat că prevalența virusului la femeile care au avut 10 parteneri sau mai mulţi de-a lungul vieţii a fost de 69 % camparând cu 21 % la femeile cu un singur partener sexual. Schiffman şi Co. arată într-un studiu că pacientele cu test pozitiv pt. HPV au un risc de 40 % de a avea modificări citologice la testul PAP. O altă covariabilă în procesul infecţiei este fumatul prin încetinirea procesului de epurare a virusului de către sistemul imun.

Tipul 16-HPV este întâlnit la aproximativ 50 % din cancerele invazive studiate în timp ce tipul 18 HPV la 12 %. O pacientă cu infecţie HPV tip 16 are un risc de 435 ori mai mare de a dezvolta neoplasm de col uterin faţă de femeile fără infecţie.

Mecanismul carcinogenezei  virusului HPV

Genomul HPV-ului a fost foarte bine studiat de către oamenii de ştiinţă pentru a dezvolta un test diagnostic  şi un vaccin profilactic în speranţa de a preveni cancerul de col uterin. Virusul infectează numai epiteliul, iar la nivelul colului accesul se face printr-o microtraumă ce apare în timpul actului sexual şi pătrunde în epileliul imatur din zona de transformare adiacentă zonei de joncţiune scoamo-celulară unde epiteliul scuamos metaplazic este format în principal din celule imature bazale şi parabazale. Când un epiteliu cu activitate mitotică este infectat, virusul rămâne în celulă în formă latentă în care un număr de aproximativ 100 de copii de genom viral sunt produse. Acesta este numită infecţie latentă şi poate fi depistată doar prin tehnica de hibridizare a AND HPV. Acestă infecţie nu poate fi diagnosticată clinic. Cele mai multe femei cu infecţie iniţială elimină spontan virusul printr-un mechanism de immunologic dezvoltat de către organismul gazdă. La unele femei, dintr-un motiv încă necunoscut genomul viral aflat în stare latentă începe replicarea independent de ciclul celulei gazdă şi un număr mare de virioni sunt produşi. Aceasta poartă numele de infecţie virală productivă. Într-un epiteliu infectat , replicarea virală are loc în principal în celulele intermediare şi superficiale cu cel mai mare număr de particule virale identificate în epiteliu terminal  diferenţiat. Atât infecţia latentă cât şi cea productivă nu este depistată clinic sau poate fi asociată cu negi  genitali, dar aceştia nu conduc la transformări maligne  a celulelor infectate. S-a constatat că la pacientele ce leziunile cu grad scăzut CIN 1 ce progresează spre leziuni cu grad înalt există o alterare a relaţiei  gazdă-virus. Această interacţiune pare să fie critică în procesul de transformare a unui epiteliu normal în epiteliu neoplazic.

Momentul cheie pare să fie integrarea AND-ului viral în cromozomii  celulei gazdă. Pentru că virusul episomal (noncromozomial) este găsit în stare latentă  sau productivă în celulele afectate şi are forma circulară şi pentru că AND-ul cromozomial al celulei gazdă este liniar, o schimbare în structua virusului trebuie să aibă loc înainte ca AND-ul viral să fie integrat în cromozom. Ce iniţiază acest mechanism şi cum se desfăşoară nu este complet înţeles, dar AND-ul circular este desfăcut şi lipit în AND-ul celulei gazdă şi ulterior poate utiliza proteinele acesteia.

Genomul viral este împărţit în trei regiuni:

  • Upstream regulatory region (URR)
  • Early region
  • Late region

Regiunea URR este o regiune noncodificatoare şi are funcţie în reglarea replicării virale şi transcripţia secvențelor în aval  în regiunea a doua numită “early region”. Ambele regiuni “early” şi “late” conţin secvenţe liniare  cu potenţial de transcripţie în proteine. Regiunea “early” transcrie proteine  care sunt importante în ciclul de viaţă iniţial al virusului şi interacţionează cu genomul celular pentru a programa celulele gazdă să producă un nou ADN viral.

Regiunea “late” codează proteinele capsidei  care vor înconjura miezul de ADN viral rezultând un virion complet.

Întrucât importanța virusului HPV în etiologia cancerului a devenit certă, mai mulţi cercetători au sugerat că vaccinul împotriva HPV ar putea preveni infecţia şi chiar eliminarea virusului deja  inoculat.

Ideea imunizării împotriva HPV tip 16 a fost evaluată intru-un trial clinic pe un lot de 2400 paciente care au fost testate iniţial şi care au avut rezultate negative pentru HPV tip 16.  Jumătate dintre paciente au fost vaccinate împotriva acestui virus (tip 16) cu trei doze de vaccine iar cealaltă jumătate a primit placebo. Mediana urmăririi pacientelor a fost 17 luni. Riscul de a dezvolta infecţie persistentă cu HPV tip 16 a fost de 3,8%la pacientele ce au primit placebo faţă de 0 % la pacientele vaccinate (P>0,001). Leziuni displazice de tip CIN s-au dezvoltat la 9 paciente ce au primit placebo şi nici una din cele vaccinate împotriva virusului HPV tip 16 nu a dezvoltat displazie.

Evoluţia naturală a infecţiei cu HPV

Infecţia  cu HPV este foarte răspândită în rândul tinerelor active sexual din întreaga lume. Într-un studiu s-a demonstrat că 28 % din fete erau infectate la intrarea în colegiu. Aceste fete au fost testate şi urmărite mai îndeaproape. La 4 ani când au terminat colegiul, 40% din cele infectate la testarea iniţială erau încă purtătoare de virus. Multe dintre cele depistate HPV pozitiv la intrarea în colegiu au fost HPV negative pe durata studiilor dar infecţia a reapărut odată cu prezenţa unui nou partener în viaţa tinerelor.

Un alt studiu a arătat că perioada de negativare a fost în  12 luni. În medie 50% dintre femei HPV pozitive devin negative la 6 luni, 70% la 12 luni iar la 24 luni aproximativ 8-20% sunt încă HPV pozitive. Se pare că tipurile 16 şi 18 sunt eliminate cel mai greu din organism.

S-a observant că la femeile cu HPV tranzitorie există un risc mai redus de a dezvolta CIN. Deşi femeile cu infecţie tranzitorie pot dezvolta anomalii cervicale care sunt puse în evidență la testele PAP şi cu ajutorul colposcopiei , adesea leziunile sunt de grad redus care se vindecă spontan.

Pe un studiu desfăşurat pe 20000 de femei HPV negative, Khan şi co. au concluzionat că că riscul de a dezvolta CIN III în următorii 10 ani este de aprox 1 %. În contrast cu pacientele cu infecţie HPV tip 16 care au un risc de a dezvolta CIN III de 17,8 % la 10 ani şi de doar 3 % pt.  infecţia cu alte tipuri de HPV.

Sistemul imun joacă un rol definitoriu în epurarea virusului dar mecanismul nu este complet înţeles. Pacientele care au boli autoimune şi cele cu infecţii cronice au un risc de a dezvolta displazie mai ridicat decât cele fără alte afecţiuni asociate.

32 Comments

  1. Buna ziua, va rog frumos sa ma lamuriti care este intervalul de timp intre care se poate face un nou test papanicolau daca la recoltare anterioara nu a trecut suficient timp de la terminarea menstrei, motiv ptr care pentru a nu fi irelevant rezultatul am renuntata la recoltarea probelor?As dori sa stiu si pentru detectia genotiparelor HPV ptr ca este aceeasi secretie cat ar trebui sa treaca?Peste 10 zile le pot face din nou?

  2. Buna seara!
    Am 46 de ani si va rog sa-mi interpretati urmatorul istoric:
    -am hipotiroidita – tratata cu Eutyrox de 50
    -test Papanicolaou facut in (2013) cu diagnosticul citologic final: Negativ pentru o leziune intraepiteliala sau maligna. Modificari celualare reactive. Celule scuamoase superficiale, intermediare, celule reactive, coci+++
    -test Papanicolaou facut in (februarie 2015) concluzii: Frotiu negativ pentru leziune intraepiteliala sau maligna. modificari celulare reactive asociate inflamatiei nespecifice. Se recomanda repetarea testului Pap peste 1 an.
    – (august 2015) mi se face o chistectomie stanga si ligatura tubara bilaterala, chistul polifolicular era de 63/54 mm
    -rezultatul histopatologic: se evidentiaza un perete de chist ovarian de aspect fibros a carui fata interna are un aspect zimtat, tapetat de un epiteliu simplu cilindric mucosecretos de tip endocervical. Fata externa este tapetata de un epiteliu simplu fara atipii. Absenta malignitati.
    -la o luna de la operatie, in urma analizelor mi se depisteaza candida albicanis, pe care o tratez
    -dupa terminarea tratamentului repet analizain care imi apare: Flora bacteriana frecventa. Prezenta bacili si cobacili Gram variabili cu aspect microscopic sugestiv de vaginoza bacteriana. Flora lactobacilara rara. Am facut tratament.
    – in martie 2016 iar fac o analiza si rezultatul este: Florara bacteriana frecventa. Predomina bacili Gram-pozitivi in perechi si „V”. Flora lactobacilara rara. Am facut tratament si pentru aceasta problema.
    -aprilie 2016 mi se depisteaza un polip folicular endometrial de 10/6 mm
    -iunie 2016 fac o analiza si rezultatul este: Florara bacteriana frecventa. Predomina bacili Gram-pozitivi. Flora lactobacilara rara. Am facut tratament.
    -test Papanicolaou (iunie 2016) concluzii: Frotiu cervical ce contine diskarioze de tip intermediar pe fond inflamator nespecific. L-SIL
    -(octombrie 2016) colposcopie – jonctiune scuamo-cilindrica in totalitate, epiteliu aceto-alb fin ora 2, epiteliu aceto-alb cu vas atipic ora 6
    biopsia:fragmente tisulare cu dimensiuni de ansamblu de 1×0,6×0,3 cm culoare cenusie cu zone brune si zone de aspect gelatinos. Examen microscopic: insula de epiteliu cervical care prezinta zona HGSIL/CIN II cu atipii koilocitare
    -la o luna distanta (noiembrie 2016) de colposcopie am facut test Papanicolaou : frotiu indeplineste criteriul de celularitate minima. Celulele zonei de transformare/endocervicale sunt prezente. Celule superficiale (in numar redus) si celule intermediare (numeroase), dispuse in placarde sau izolate, sunt fara atipii nucleare. Celule parabazale rare, fara atipii nucleare. Hematii rare. Prezenta de PM
    N-uri in numar usor crescut, izolate. Concluzie: FROTIU NORMAL ( cu specificitate statusului fiziologic -premenopauza.
    – noiembrie 2016 fac HPV-ul cu rezultaul urmator: proba ADN HPV pozitiva contine tipul hpv cu risc crescut 52 si alte tiputi hpv 54
    De ce am avut atea infectii dupa operatia de chistectomie?
    Cum de mi-a aparut acel L-SIL brusc si la diferenta de 5 luni sa am „insula de epiteliu cervical care prezinta zona HGSIL/CIN II cu atipii koilocitare”?
    Ce tratament trebuie sa urmez?

    • Infecțiile pot fi din cauza schimbărilor hormonale, însă lsil sau hsil nu au legătură nici cu operatia nici cu vârsta. Dacă aveți la biopsie un rezultat hsil la vârsta dumneavoastră se indică histerectomia. Rezultatul biopsiei este suveran rezultatului papanicolau care este un test screening nu diagnostic. Dumneavoastră în acest moment aveti un diagnostic de hsil pe biopsie ceea ce indică operație si anume histerectomia.

    • Sa inteleg ca ERAD-ul nu este suficient?
      Multumesc pentru raspunsuri!

      • Se poate incerca o cotizație, însă la 46 ani se consideră că nu mai aveti nevoie de uter de aceea se indică histerectomia.

  3. buna ziua , de cateva zile ma confrunt cu o mancarime vaginala si pe langa…..persista noaptea si dimineata mai mult….precizez ca nu am scurgeri ,,,,pana ajung la medic imi puteti spune va rog mult ce tratament sa iau sa imi stopeze aceasta mancarime? va multumesc.

    • Poate fi o micoza, incercati cervugid, tergynan, gynofort (unul din preparate), insa consultul este obligatoriu si acest tratament nu subtituie consultatia.

  4. Buna ziua, va rog, daca puteti sa imi interprtati aceste rezultate:
    Aspect macroscopic: Cateva fragmente tisulare cenusii-brune, cel mai mic sub 0,1 cm diametru, cel mai mare de 0,7/0,3/0,2 cm, elastice (4527).
    Diagnostic histologic:
    Foarte mici fragmente de mucoasa endocervicala cu focare de metaplazie scumoasa la nivelul epiteliului de suprafata si glandular, epiteliul metaplazic ingrosat, proliferat condilomatos, pe alocuri cu koilocite in straturi superficiale, hiperparacheratoza. Lambouri mici de epiteliu scuamos metaplazic cu anomalii arhitecturale si celulare in aproape intreaga grosime epiteliala, cu depolarizari celulare si nucleare, nuclei maritu in volum, hipercromi si pleomorfi, figuri mitotice prezente, hiperparacheratoza. Corion cu vase hiperemicesi infiltrat inflamamator cronic.
    Concluzie: Arii restranse de HSIL leziune scuamoasa intraepiteliala de grad inalt (displazie severa) asociata infectiei HPV si dezvoltata probabil pe focare metaplazice.
    Singura solutie este conizatia? Doresc sa am un copil..s-ar dezvolta in rau daca as face ERAD, raman insarcinata..pentru a face conizatie dupa?
    Mentionez ca am facut inainte colposcopie iar biopsia este facuta prin ciupire.

  5. Bună ziua,va rog frumos sa îmi interpretați următoarele analize.
    Rezultat papanicolau: celule endocervicale prezente, modificări celulare reactive asociate cu inflamația, celule scuamoase atipice de semnificație nedeterminata ASC-US. Observații: frotiu cu fond hepatic, celule epiteliale scuamoase superficiale, intermediare, endocervicale, metaplazie, modificări celulare reactive, celule cu nuclei hipercromi, contur neregulat, frecvente polimorfonucleare, mucus, testare hpv, repetare 3-6 luni.
    Rezultat HPV-ADN genotipare: pozitiv 18,52.
    Mulțumesc frumos!

    • Aveti o tulpină hpv cu risc oncogen (18) si un ascus. Faceți o colposcopie si daca acesta este normală repetati papanicolau peste 3 luni. Ascus nu înseamnă mai nimic, însă în context este bine să va tineti de problema, dar nu cred că vor fi probleme. Ce vârstă aveti si când ati facut ultimul Papanicolau si ce rezultat ati avut.

      • Am 23 de ani, am făcut un papanicolau anul trecut unde mi-a ieșit LSIL, am schimbat medicul, am făcut tratament cu ovule preparate în farmacie, după terminarea tratamentului am repetat papanicolau,testul l-am făcut pe 16 septembrie, iar rezultatul a fost ASC-US, rezultatele prezentate mai sus. Mulțumesc

        • Faceți colposcopie si daca este in regula repetati testul peste 3 de la colposcopie.

  6. Buna seara. Va rog sa ma ajutati cu interpretarea unui rezultat la un test HPV-genotipare.

    Valori in afara limitelor admise pentru varsta si sexul respectiv. (si e un patrat langa)\
    Au fost identificate tipurile HPV: 16, 51, 54, 62 —- POZITIV—– interval de referinta: nedetectabil
    Risc oncogen: neclar

    • ”Au fost identificate tipurile HPV: 16, 51, 54, 62 —- POZITIV” asta inseamna ca aveti o infectie HPV, dintre tulpinile mentionate 16 este cu risc oncogen, insa trebuie stiut ca majoritatea acestor infectii sunt tranzitorii. Conteaza mult rezultatul testului Papaniclau in aceste conditii de aceea va rog sa imi spuneti istoricul dumneavostra sau de unde ati pornit pentru a se face acesta testare.

      • Am facut anterior un test PAP unde mi a iesit LSIL cu atipii HPV

        • Va trebui o urmarie atenta cu repetare Papanicolau si ar fi indicat sa faceti si o colposcopie.

  7. Buna ziua ! Va rog sa imi interpretati rezultatul
    analizelor in urma unui test PAP. Sunt ingrijorata , pana cand am programarea la medic .
    Am varsta de 22 ani si aceasta e primul test PAP.

    CLASIFICARE BETHESDA
    Satisfacator pentru evaluare , celule endocervicale prezente

    Infectie: Gardnerella
    Alte modificari nonneoplazice: Modificari celulare reactive asociate cu: inflamatia

    Anomalii ale celulelor epiteliale
    Cel scuam.: – Celule Scuamoase Atipice de -Semnificatie Nedeterminata-ASC-US

    Observatii / Descriere citologica
    Celule intermediare si metaplazice scuamoase cu nuclei usor mariti de volum, cu margini nucleare neregulate, unii hipercromi, rare binucleeri, pe fond cu Gardnerella vaginalis si numeroase PMN.

    V. Recomandari
    Repeta la 3-6 luni
    Testare HPV , Recomandam colposcopie

    DIAGNOSTIC CITOLOGIC PAP
    ASC-US

    Astept cu mare un raspuns!! Multumesc anticipat

    • Aveti un rezultat ASCUS acesta inseamna ca citologul observa ceva anormal, insa nu le poate incadra intr-o anume categorie (practic este cea mai usoara modificare celulara data de testul Papanicolau. Aceste modificari pot fi in contextul infectiei HPV sau in contextul oricarei infectii vaginale si dumneavostra aveti o infectie vaginala descrisa in rezultat care va necesita un tratament. Daca medicul citolog a indicat colposcopie si testare HPV este bine sa le faceti, insa parerea mea este ca nu trebuie sa va speriati. De cati ani aveti viata sexuala?

  8. Buna ziua as dori sa stiu ce înseamnă!!!mi-am fc conizatie de colul uterin si mi-a venit rezultatul.Microscopie: modificări de koilocitoza si displazie ușoară CIN 1(toate cadranele), displazie medie CIN 2(1,7,12), glande dilatate si redus infiltrat limfoidal,marginile de rezecție sunt libere.ce înseamnă.Multumesc

    • Inseamna ca ati avut o displazie de col uterin (HSIL CIN II), dar ca operatia si-a atins scopul adica a fost scoasa in totalitate leziunea si ce a ramas este tesut sanatos. De acum trebuie sa faceti Papanicolau regulat pentru urmarie.

  9. Buna seara.

    In primul rand, imi scer scuze pentru deranjul creat prin trimiterea acestui e-mail pe adresele personale. Functia de Reply la comment-urile de pe site da eroarea „Please fill out this filed” desii eu le-am completat corect pe toate cele obligatorii. Nefiind din Cluj, si observand bunavointa si profesionalismul Dvs., sunt nevoita sa va cer ajutorul intro problema delicata si destul de „misterioasa”… intrucat dupa multe analize, bani cheltuiti si muti specialisti vizitati, inca nu am un diagnostic pus.

    Am 29 de ani. Acum aprox 2 ani am inceput sa am sangerari intre menstruatii. Initial s-a crezut ca ar fi niste polipii endomtriali de vina, si de aceea i-am scos printr-o histeroscopie.
    Sangerarile s-au oprit pt 2 luni, apoi au revenit, deci era clar ca nu mai putea fi vorba de polipi. Astfel, am continuat cu monitorizare celeilate cauze posibile, respectiv partea hormonala.
    In aceast sens, am efectuat o serie de analize, incepand cu 2014:

    -singura chestiune mai aparte care s-a observat atunci a fost in cazul TSH-ului ziua 3 cu valoare de 4,24 (fata de maximul admis de 4,20) si a
    – LH ului din ziua 21 cu valoarea de 12,17 in faza luteala (fata de maximul admis 11,40).
    Odata ce am afalt aceste rezultate, am fost consultata de mai multe ori si de un medic endocrinolog (incl ecografic la tiroda), rezultatul examinarilor fiind ca sunt ok dpdv endocrinologic.
    Ulterior, in 2015 (cam la 1 an jumatate diferenta), am refacut setul de analize:
    – Estradiol ziua a6a: 356.5 (int. referinta 46 – 607);
    – TSH ziua a 10-a: valoare de 3,38 (int. referinta 0,27 – 4,2) – o idee modificat fata de 2014;
    – Anti- tiroglobulina in ziua 10: 16,59 (<=115 ECLIA);
    – FSH in ziua 14 a iesit 12.56 (int. referinta 4,7 si 21,5);
    – LH ziua 14 a iesit 43,88 (int. ref. 14 si 95.6);
    – Progesteron in ziua 19 faza luteala: 41,78 (int. referinta 5,30 – 86);
    – DHEA-S in ziua 21-a: 262,26 (int. ref. 98,8 – 360);
    – Prolactina in ziua 21-a: 517,9 (int. ref. 127 – 637);
    – ACTH ziua 21-a: 15,99 (int. ref. 7,2- 63,3);
    – 17OH Progesteron ziua 21-a: 2,37 (int. ref. 0,6- 2,30) – la limita;
    – TOATE Papanicolau-urile au iesit ok.

    Alte informatii: ciclurile menstruale sunt destul de regulate, de 23-26 zile. Nu am luat niciodata anticonceptionale si/sau alte tratamente hormonale (doar la recomandare ginecologului am luat o cura mica de 1 saptamana, cu Arefam ovule care mi-a dat pentru o perioada ulterioara de timp dureri de spate si sani umflati si durerosi) si nu am avut niciodata o sarcina.

    Cu toate acestea sangerarile sunt lunare, au loc de obicei imediat dupa ovulatie, sunt in canitati variabile, cu o durata de 2-10 zile, scurgerea putand fi si mai lichida sau mai "cu cheaguri". De asemenea, ele sunt insotite si de o serie de alte simptome precum: dureri sani, dureri spate, si, mai nou, o senzatie de tensiune la nivel vaginal, si o uritcarie ciudata, care aduce FOARTE tare a asa ceva: http://www.e-aair.org/ArticleImage/9999AAIR/aair-3-141-g003-l.jpg

    Daca va rog frumos, ma puteti ajuta cu un sfat sau cu o directie terpaeutica cat mai precisa? In 2 ani nu am primit de la nimeni nici un diagnostic cat de cat precis, analizele iesindu-mi cat de cat acceptabil. Va rog tare mult si va multumesc anticipat.

    Doamne ajuta!

    • Din cele expuse nu pareti a avea o problema hormonala. Daca au fost excluse si cauzele organice (fibroame polipi etc) si dupa cum descrieti ma gadesc sa fie o sangerare legata de ovulatie insotita probabil si de durere (mittelschmerz) ceea ce se poate incadra in limitele normalului. In viitorul apropiat doriti sa obtineti o sarcina?

      • Buna ziua si multumesc de reply.

        Da, in viitorul apropiat as incerca obtinerea unei sarcini. Am incercat si in acesti aprox. 2 ani de cand au inceput aceste manifestari ciudate (pana atunci neavand nimic), nereusind sa obtin o sarcina.

        Toate consulturile la care am fost supusa in utlima vreme (evident, incluzand aici si diversele ecografii executate la fata locului) nu au relevat nimic organic.

        Problema e ca desi par ok, lucru relevat si de analize, nu ma simt asa.

        Stiu ca discutiile acestea sunt destul de complexe pt. a fi purtate in scris dar va apreciez daruirea si bunavointa.

        Multumesc inca odata.

        • Incercati sa obtineti o sarcina si aceste probleme au mari sanse sa dispara dupa nastere. Daca vreti in plan o sarcina mai tarziu, inceracti sa utilizati contraceptive pana in momentul in care va decideti sa incercati sa obtineti o sarcina.

  10. MAJORITATEA FEMEILOR NU MERG LA CONSULTATIE DEOARECE GINECOLOGII DIN TARA ASTA NU PERMIT PARTENERILOR SA INTRE LA CONSULTATIE….SOTIA MEA NU MERGE FARA MINE NICI LA TESTUL BABES- PAPANICOLAU….SPUNE CA SE SIMTE RELAXATA SI IN SIGURANTA DOAR ATUNCI CIND SINT SI EU LINGA MASA DE CONSULTATIE….DOMNILOR GINECOLOGI, SINTEM IN SECOLUL XXI….FITI MAI DESTUPATI LA MINTE….ADOPTATI O GINDIRE MAI MODERNA….NU MAI DECIDETI IN LOCUL NOSTRU CA SI CUM NOI AM FI OLIGOFRENI ….PARTENERELE NOASTRE AU NEVOIE DE NOI IN ASTFEL DE IMPREJURARI….CA SA NU MAI VORBESC DE NASTERE….

    • Depinde de medicul ginecolog si depinde de pacient. Nu puteti generaliza situatia particulara din cazul dumneavoastra cum alte cupluri nu pot generaliza situatia lor (chiar daca sunt lasati sa intre la consultatie refuza sa stea – unii refuza sa stea si la discutiile premergatoare consultatiei sau la discutiile de dupa acesta). Ce mai trebuie sa intelegeti legat de sala de nastere. Exista studii (facute in sarainatate) care spun ca partenerii se simt vinovati sau divorteaza de partenere in procent mai mare in cazul celor care asista la nastere. In sala de nastere sunt si alfe femei in diferite stadii ale travaliului care nu cred ca ar fi foarte incantate sa fie vazute de diferite persoane (poate vrea sa se plimbe pe coridor si nu agreeaza prezenta unui strain in preajma ei). Stiu ca in tarile straine intra sotii la nastere (pentru ei este ok avand foarte multe procese). Daca ceva merge prost (si o nastre oricand poate merge prost), familia este de fata intelege situatia si unele litigii dispare inainde de a aparea. Oricum sunt multe de discutat pe tema asta si parerile sunt foarte impartite, insa oamenii ar trebui sa cunoasca adevarul nu ceea ce li se ofera de anumite grupuri de interese.

      • EU SPUN CA ASUPRA PREZENTEI PARTENRULUI LA NASTERE AR TREBUI SA DECIDA CUPLUL NU MEDICUL….SI, NU CREDETI CA ACEASTA TIMPENIE CU MAI MULTE FEMEI IN SALA DE NASTERI AR TREBUI REZOLVATA?….NICI LOR NU LE CONVINE ACEST LUCRU….EU AM ASISTAT LA NASTEREA FETITEI MELE LA O CLINICA PARTICULARA SI TOT A TREBUIT SA RIDIC PUMNUL CA SA IMI VAD VISUL IMPLINIT….DUMNEAVOASTRA, GINECOLOGII AR TREBUI SA VA CALCATI PE INIMA SI SA NE INTREBATI PE NOI, VIITORII TATICI: DORITI SA ASISTATI LA NASTERE?….IAR NOI IMPREUNA CU SOTIILE NOASTRE AM DECIDE DACA VREM SA FIM AMINDOI INAUNTRU SAU NU….IN TARILE CIVILIZATE ASA SE INTIMPLA….ROMANIA VA AJUNGE VREODATA ACOLO?….AM SERIOASE DUBII….

        • Stiti cum este? Dacă totul decurge normal la o naștere nu sunt probleme, însă dacă ceva merge prost (hemoragii severe, distocii la naștere etc) si medicini ar începe să facă diverse manopere oare nu ati începe să întrebati diverse si sa va agitati (lucru dăunător pt sotie si personal). In operație cezariana nu aveti voie să intrati fiind sala de operație trebuie să fie accesul cât mai limitat (exista riscul de infecții ceea ce este o mare problema, nici personalul medical care nu are treaba acolo nu are de ce intra).

          • SI TOTUSI, AM INTRAT LA CEZARIANA….CHIAR DACA AM INTRAT CU FORTA, AM AVUT ECHIPAMENT CHIRURGICAL STANDARD….NU AS FI PUS IN PERICOL SANATATEA FETELOR MELE….VIS A VIS DE ATITUDINEA MEA IN SALA DE OPERATIE, INTREBARILE LE-AM PUS INAINTE SI DUPA, NU IN TIMPUL OPERATIEI….

          • Nu toata lumea suporta sa vada o operatie (nici medici chiar si ginecologi nu intra sa vada nasterea operatia nevestei lor desi au acces sau pot sa o faca chiar ei). De aceea spun depinde de persoana.

  11. Buna dimineata!
    Domnule doctor, va rog sa-mi raspundeti la o intrebare.
    Pentru a intarzia ciclul menstrual, cu cateva zile, am inteles ca se poate lua orgametril. Cu cate zile inainte de prima zi a ciclului ?
    Ex. Daca prima zi este pe 24, de cand trebuie luat orgametrilul si cate pastile pe zi ?
    Va multumesc !
    O zi buna !

    • Ei medical vorbind nu pot spune ca este in regula sa va intarziati ciclul menstrual. Daca cititi la comentariile dspre orgametril va veti gasi raspunsul la intrebare acolo.

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Abonare

Pentru a te abona la newsletter-ul nostru, introdu adresa ta de email mai jos. Un email de confirmare va fi trimis!

Facebook

Copyright © 2013-2016. All Rights Reserved.