Metodele naturale de contracepție au caracteristica că nu folosesc nici un fel de dispozitive sau substanțe menite să asigure contracepția. Aceste metode se bazează pe dirijarea contactelor sexuale în perioadele infertile fiziologice ale femeii. Avantajele acestor metode derivă din faptul că nu au contraindicații, însă eficacitatea lor este inferioară celorlalte metode contraceptive.
Metodele contraceptive naturale:
· controlul fertilității prin alăptare
· coitul întrerupt
· metoda calendarului
· metoda temperaturii bazale
· palparea colului uterin
· metoda simpto-termală
1. Controlul fertilității prin alăptare:
Această metodă se referă la faptul că în perioada alăptării, prin stimularea mecanică a mamelonului de către nou-născut se menține un nivel crescut al prolactinei, care inhibă ovulația. Frecvența alăptării trebuie să fie la 3-4 ore. Efectul contraceptiv al acestei metode scade în jurul vârstei de 4 luni (momentul în care începe diversificarea-scade frecvența alăptării). Mamele care își alăptează artificial nou-născutul nu pot beneficia de această metodă contraceptivă.
2. Coitul întrerupt:
Această metodă constă în ejacularea în afara căilor genitale feminine. Rata de eșec este ridicată 10-20%, depinzând de abilitatea bărbatului de a sesiza iminența ejaculării și de a întrerupe actul sexual. Însă trebuie ținut cont că preejaculator bărbatul secretă o mică cantitate de lichid seminal care trece neobservată și care poate să aibă în componența sa și spermatozoizi.
3. Metoda calendarului:
Această metodă presupune pentru început monitorizarea ciclurilor menstruale timp de 6-12 luni cu consemnarea celui mai scurt și celui mai lung ciclu menstrual. Pentrua a afla prima zi de ciclu probabil fertilă vom scădea din ciclul menstrual cel mai scurt 20, iar pentru a afla ultima zi probabil fertilă vom scădea 10 din ciclul menstrual cel mai lung. Abstinența este recomandată în intervalul cuprins între cele 2 cifre. Ziua 1 a ciclului menstrual este prima zi de sângerare, iar ultima zi este ziua premergătoare zilei 1 a următorului ciclu menstrual. Metoda poate fi folosită de cupluri stabile (perioda lungă de monitorizare a ciclurilor), cu parteneră cu cicluri menstruale regulate. Dezavantajul metotei este perioada mare de abstinență.
Exemplu: cel mai scurt ciclu are 25 zile, iar cel mai lung ciclu are 30 zile. 25-20=5; 30-10=20. Concluzie perioada probabil fertilă este în intervalul 5-20 perioadă în care se recomandă abstinența în exemplul dat.
Rata de eșec este între 10 și 30%.
4. Metoda glerei cervicale:
Această metodă constă analizarea glerei cervicale de către femeie, astfel zilnic femeia va testa filanta glerei între 2 degete. Imediat după menstruație glera este vâscoasă și puțină progresiv aceasta va deveni filantă și abundentă, iar la ovulație va deveni densă și puțină. Interpretarea se face în felul următor: În perioada umedă (glera filantă-periovulator) femeia este probabil fertilă, în perioada uscată femeia este probabil infertilă. Contactele sexuale nu se recomandă din momentul din care cantitatea de secreții crește până în momentul în care cantitatea și calitatea secrețiilor scade din nou. Dezavantajele derivă din faptul că femeia trebuie să-și urmărească zilnic secreția vaginală, perioada destul de mare de abstinență, iar rata de eșec este ridicată aproximativ 20%.
5. Metoda temperaturii bazale:
Metoda presupune măsurarea temperaturii care după ziua 14 a ciclului menstrual depășeșste 370C. Acest moment se numește defazaj termic și corespunde cu momentul în care foliculul ovarian este înlocuit de corpul galben secretor de progesteron cu efect hipertermizant. Contactul sexual este permis la 3 zile după defazajul termic. Metoda poate fi folosită de femeile cu clicluri menstruale regulate. Dezavantajele metodei constau în faptul că perioada de abstinență este mare, rata de eșec este în jur de 10%, iar măsurarea temperaturii bazale nu oferă informații despre fertilitatea femeii în restul ciclului menstrual.
6. Palparea colului uterin:
Această metodă pleacă de la observația că imediat post menstrual colul uterin este ușor accesibil la palpare și de consistență crescută, iar cu cât ne apropiem de ovulație ascensionează în vagin și consistența lui scade. Post ovulator redevine ușor palpabil și de consistență crescută. Se va evita contactul sexual în momentul în care colul uterin este greu accesibil. Dezavantajele constau în faptul că femeia trebuie zilnic să verifice starea colului uterin prin palparea acestuia transvaginal, rata de eșec este ridicată.
7. Metoda simpto-termală:
Constă în combinarea metodei temperaturii bazale cu metoda glerei cervicale. Avantajul constă în faptul ca reduce perioada de abstinență. Astfel din momentul apariției secreției vaginale descrise la metoda glerei cervicale și până în ziua 3 după defazajul termic este recomandată abstinența.
