Incidența chistelor ovariene a crescut în ultima perioadă, acest fapt datorându-se creșterii frecvenței controalelor ginecologice periodice și a imbunătățirii tehnologiei ultrasonografice. Aceste chiste se pot dezvolta în orice etapă a vieții, însă sunt mai frecvente în perioadele de activitate hormonală crescută, precum adolescența. Majoritatea sunt chiste funcționale și beneficiază de un abord terapeutic relativ facil.

Ciclul menstrual durează 28 de zile și se calculează începând cu prima zi de sângerare. Prima jumatate a ciclului se numește fază foliculară. La sfârșitul acestei perioade, se selectează un folicul dominant care se va rupe și din care, în ziua 14, se va produce ovulația la un ovar normal funcțional. În urma ovulației, începe a doua parte a ciclului menstrual, faza luteală. Se formează corpul galben, care secretă progesteron și care involuează în absența unei sarcini.

Chistul folicular

Se formează în urma neruperii unui folicul dominant, care va persista şi în a doua jumătate a ciclului menstrual. În interiorul său se acumulează lichid, iar celule granuloase şi tecale secretă estrogeni. Prezintă dimensiuni medii între 3 – 6 cm, stimularea hormonală continuă putând duce la creșterea lor. Peretele chistului este subţire, uneori cu cloazonări fine. Din punct de vedere clinic, poate determina: amenoree, menometroragii, tensiune mamară, jenă pelvină. Ca tratament se indică inhibarea funcţiei hipotalamo-hipofizare cu contraceptive orale combinate sau progestative.

Chistul de corp galben

Se formează dintr-un corp galben în cursul fazei luteale a ciclului menstrual, sau la debutul sarcinii. În absența sarcinii, corpul galben are o durată de viață de 14 zile. În prezența fecundației, acesta continuă să secrete progesteron timp de 5-9 săptămâni, apoi este distrus. Mecanismul prin care acesta dispare constă în apariția hemoragiei centrale intrachistice. Hemoragia intrachistică în corpul galben poate fi uneori mai mare, iar în urma resorbţiei cheagului, se formează o cavitate cu conţinut lichid, cu dimensiuni de 3-5 cm, cu conţinut roşu-brun sau brun-ciocolatiu. Peretele este gros şi conţine celule granuloase luteinizate, iar la exterior celule tecale luteinizate. Din punct de vedere clinic determină amenoree urmată de hemoragii trenante și dureri abdominale. Chistul de corp galben este mai predispus spre complicații de tip ruptură și hemoragie – hemoperitoneu. Ecografic, comparativ cu chistul folicular, are peretii mai grosi, mai ecogeni și mai bine vascularizați.

Complicațiile chisturilor ovariene funcționale

  • torsiunea: constă în torsionarea chistului in jurul propriuliu ax. Torsiunea poate fi completă sau incompletă și este însoţită de durere de intensitate variabilă până la stare de şoc care în unele cazuri se poate complica cu vărsaturi sau uneori cu oprirea tranzitului intestinal). Clinic se decelează o formațiune ovariană sub tensiune
  • Hemoragia intrachistică: este dureroasă, clinic formațiunea este în tesiune, crește progresiv în volum și apare ca urmare a puncţionarii formaţiunii, traumatismelor sau torsionării
  • Ruptura: poate fi consecința unei hemoragii intrachistice sau a torsionării chistului. Clinic formațiunea dispare, pacienta prezintă durere abdominală intensă care poate ajunge la stare de șoc. Durerea poate fi însoțită și de tahicardie și vărsaturi. Paraclinic (ecografic) se constată dispariția formațiunii, însă apare lichid în cavitatea abdominală.