Adenomioza se definește ca prezența focarelor endometriozice în grosimea miometrului uterin la o distanță ce depășește cu cel puțin 2mm membrana bazală a mucoasei endometriale. Spre deosebire de fibromul uterin intramural nodulii endometriozici sunt neîncapsulați, uterul este mărit de volum, iar miometrul este îngroșat.

Ipoteza care se vehiculează în apariția acestei patologii face referire la faptul că se pot insinua părți ale mucoasei endometriale printre fibrele musculare miometriale. Se vor diferenția 2 forme de adenomioză, una cavitară în care focarul endometriozic păstrează legătura cu mucoasa endometrială și o formă nodulară la care nu se poate evidenția această legătură.

Semne și simptome:

  • Meno și metroragiile (menoragie – sângerare abundentă în timpul menstruației, metroragie – sângerare în afara perioadei menstruale)
  • Dismenoreea (menstrauția dureroasă vezi "Dismenoreea")
  • Creșterea de volum a uterului – este caracteristică adenomioziei dar apare inconstant. Asociat,  perimenstrual se constată o creștere suplimentară a volumului uterin asociat și cu o creștere a sensibilității uterine.

Diagnosticul:

Pe baza simptomatologiei și a examenului clinic ne putem orienta spre această patologie însă sunt necesare examinări paraclinice pentru a susține diagnosticul și conduita terapeutică ulterioară. Diagnosticul final este anatomopatologic, pus pe baza materialului prelevat de la nivelul zonelor suspecte!

Examinări paraclinice:

  • Ecografia endovaginală: Fiind o investiagație neinvazivă cu un preț relativ redus este folosită în investiagarea acestei patologii. Având în vedere că un nodul adenomiozic nu este încapsulat, acesta se poate deosebi de un nodul fibromatos, acesta din urmă având capsulă. O altă caracteristică ecografică ar fi îngoșarea miometrială asimetrică.
  • Ecografia Doppler: În forma nodulară de adenomioză, evidențierea vaselor sanguine care traversează nodulul fac mai puțin probabil diagnosticul de fibrom acesta având o vascularizație periferică.
  • Histeroscopia: Reprezintă o metodă minim invazivă care permite vizualizarea cavității uterine prin intermediul unei cameri de filmat conectată la un monitor. De asemenea cu ajutorul histeroscopului se pot preleva fragmente de țesut care ulterior vor fi trimise la examen histopatologic. Poate pune în evdidență chiste albăstrui sau un orificiu diverticular.
  • IRM (RMN): Este o investigație neinvazivă care are o acuratețe destul de mare în diagnosticarea adenomiozei uterine. Folosirea de rutină este limitată de prețul mare al investigației.
  • Histerosalpingografia

Tratament:

Conduita terapeutică aleasă ține cont de simptomatologia existentă și de trecutul obstetrical al pacientei (dacă a avut nașteri).

Tratamentul medicamentos constă în adimistrarea de progesteron sau agoniosti de GnRH. Introducerea unui sterilet cu eliberare continuă de progesteron (MIRENA)  s-a dovedit eficienă.

  • Chiuretajul uterin – folosit la femeile cu vârstă mai mare de 40 ani pentru a exclude o patologie malignă (cancer endometrial) la femeile cu meno sau metroragii nediagnosticate.
  • Histeroscopia  – are aceeași indicație ca și chiuretajul uterin, însă permite și vizualiazarea directă a cavității uterine.
  • Histrectomia totală
  • Rezecția endometrială cu laser
  • Endometrectomie cu ansa de rezecție
  • Rezecția cu electrodul Roller-Ball