Acestă entitate se referă la sacul gestațional în care embrionul nu s-a dezvoltat sau s-a oprit din evoluţie la o vârstă prea mică de gestaţie pentru a putea fi puns în evidenţă. Diagnosticul se realizază  prin examen ecografic şi este sugerat de lipsa ecoului embrionar dintr-un sac gestațional,  a cărui dimensiune este suficient de mare la care structurile embrionare ar trebui să fie vizibile, independent de datele clinice sau vârsta de menstruaţie.

Progresele ecografiei endovaginale a făcut ca această sarcină patologică să fie diagnosticată precoce.

  • Un volum de 2,5 ml şi care nu creşte cu cel puţin 75% în cursul unei săptămâni sugerează o sarcină anembrionară.
  • Absenţa embrionului după 6 săptămâni de amenoree pune diagnosticul de ou clar genetic deoarece la sfârşitul celei de-a  6-a săptămâni , ecografic  trebuie să se deceleze embrion cu activitate cardiacă.
  • De asemenea un sac gestațional peste 2,5 cm în care nu se vizualizează un embrion este un criteriu de diagnostic pentru oul clar genetic.
  • Diametrul mediu al sacului gestațional creşte cu câte 1 mm zilnic. Evaluarea la intervale de timp a sarcinii pune în evidenţă o creştere necorespunzătoare a sacului gestational.

Diagnosticul de ou clar se pune 100% din cazuri prin două examinări ecografice 2D în timp real la 1 săptămână distanţă, după confirmarea absenţei dezvoltării embrionare.

În sarcina anembrionară, un blastocist (primul stadiu de dezvoltare a embrionului) este format dintr-un ou fertilizat dar embrionul nu se mai dezvoltă, probabil datorită unor anomalii cromozomiale (prea mulţi sau prea puţini cromozomi cu material genetic). Faptul că trofoblastul (ţesut specific sarcinii) invadează endometrul (mucoasa uterului), sarcina se manifestă iniţial ca şi o sarcină normală cu aceeaşi simptomatologie datorită secreţiei de gonadotropină corionică umană.

Statisticile spun că aproximativ 15-20% din toate sarcinile umane diagnosticate înainte de finalul primului trimestru se termină prin avort spontan iar cea mai frecventă cauză este cea a aberaţiilor cromozomiale (boli genetice). Frecvenţa acestor evenimente nedorite este influenţată şi de factorii de mediu, factorii genetici şi mai ales de vârsta mamei.

Dr. Craciun Marian