La nivel global cancerul de sân este cea mai frecventă formă de cancer la femeie, 1 din 8 prezintă riscul de a dezvolta un cancer mamar pe durata vieţii. În România sunt depistate anual circa 7000 de cazuri noi de cancer de sân dintre care sub 10 % sunt depistate într-o formă incipientă care conferă o supravieţuire maximă.  Primul pas în depistarea precoce a bolii îl reprezintă educarea populaţiei cu privire la seriozitatea problemei. Pacientele trebuie să se prezinte regulat medicului pentru examinare dar înainte de aceasta trebuie să conștientizeze importanța autoexaminării pentru că fiecare îşi cunoaşte cel mai bine propriul corp.

Autoexaminarea sânilor face parte din îngrijirea sănătăţii fiecărei femei. Este cel mai practic mod de a descoperi orice nodul sau modificare a sânilor. În perioada de creştere precum şi ulterior în timpul ciclului, sânii sunt adesea umflaţi şi prezintă noduli, astfel că cea mai potrivită perioadă pentru autoexaminare este intervalul de o zi sau două după terminarea menstruației. În acest interval sânii au aspectul normal ("normalul" diferă de la persoană la persoană). După menopauză se poate stabili o dată fixă pentru autoexaminarea sânilor, de exemplu prima zi a lunii calendaristice. De asemenea este necesară o familiarizare cu aspectul general al sânilor (inclusiv al mameloanelor).

Tehnica autoexaminării:

1. Inspecţia sânilor

Priveşte-ţi sânii în oglindă pentru a observa:

  • diferenţe între ei, diferenţe de mărime, de forma şi conturul fiecărui sân (mărime, volum, orientarea către interior a mamelonului);
  • pielea, pentru a observa contuzii, protuberanţe, eczeme.

examinare san1

2. Palparea

  • Trebuie să se realizeze în timp ce stai întinsă, deoarece în această poziţie muşchii sunt relaxaţi şi astfel este facilitată palparea. Dacă examinezi întâi sânul drept trebuie să pui o pernuţă sub umărul drept, iar braţul să-l îndoi sub cap, la nivelul gâtului. În continuare, cu cele trei degete din mijloc unite şi cu palma mâinii stângi efectuează mişcări circulare în jurul sânului, în formă de spirală, către centrul sânului, apăsând uşor dar stabil cu vârfurile degetelor, în sensul acelor de ceasornic.
  • Apoi fă mişcări verticale, parcurgând în întregime sânul cu mâna în sus şi în jos. Continuă să faci mişcări centrifuge şi centripete, acoperind tot sânul.
  • Rămânând în aceeaşi poziţie, trebuie să palpezi şi axila corespunzătoare sânului, pentru a observa apariţia unor eventuale umflături. Pentru aceasta parcurge cu mâna toată suprafaţa axilei, făcând mişcări circulare în toate direcţiile, apăsând zona puţin mai tare decât în cazul sânului.
  • Tot în aceeaşi poziţie, apasă puţin mamelonul între arătător şi degetul mare. Fii atentă dacă există secreţie de lichid şi dacă există simfiză sau orientarea către interior a mamelonului.

examinare san

Dacă observaţi una din următoarele schimbări, contactaţi cât mai urgent medicul:

  • Modificarea aspectului sânilor: încreţituri, ondulții, retracţii cutanate sau ale mamelonului, sau apariţia unui nodul în sân;
  • O modificare  a formei, mărimii sau lejerităţii de mişcare a unui sân în comparaţie cu celălalt;
  • Înroşirea şi asprirea suprafeţei mamelonului, secreţii maronii, sângerii sau de altă culoare;
  • Mameloane sau porţiuni de piele retractate
  • Mărirea nodulilor limfatici de la periferia sânului sau sub axilă
  • O durere persistentă în sân

Aceste schimbări pot apărea şi la sâni normali, dar pot constitui şi primul semn al cancerului, astfel că este necesară prezentarea de urgenţă la medicul de familie şi dacă este cazul, la cel de specialitate. Unii noduli nu sunt descoperiţi de femei sau de medic, ci de partener sau de soţ. Este bine să nu se invoce presupuse cauze ale unora din manifestările menţionate mai sus pentru că nimeni nu cunoaşte cauzele ce determină dezvoltarea bolii. La unele femei există un risc crescut pentru cancer.

Factorii de risc pentru cancerul de sân sunt:

  • menstruaţie prematură (înainte de vârsta de 12 ani);
  • menopauza întârziată (după 55 ani);
  • femei fără copii sau naşterea primului copil după 30 ani;
  • stres;
  • expunere la radiaţii;
  • viaţă sedentară;
  • alimentaţie bogată în grăsimi;
  • consum ridicat de alcool (peste 3 pahare pe săptămână);
  • fumatul;
  • dureri ale sânilor (chisturi);
  • terapie cu hormoni (sub cercetare);
  • cancer de sân prezent la mamă, fiică sau soră, înainte de menopauză;
  • cancer de sân la bunică, mătuşi, verişoare;
  • utilizarea de anticoncepţionale (sub cercetare).

Orice femeie care are o istorie de familie cuprinzând cancer de sân, în special dacă mama sau/şi surorile, bunucile, mătuşile sunt implicate, trebuie să-şi informeze medicul şi să-şi facă regulat un control al sânilor.

Diagnosticul nodulilor mamari

Statisticile ne confirmă că din zece noduli mamari, nouă sunt benigni (necanceroși). Nu orice nodul descoperit în cursul unui examen medical este malign. Adesea poate fi vorba despre un chist (nodul umplut cu lichid) sau un fibroadenom (nodul format în ţesutul glandelor).Se recomandă ca orice examen ginecologic să fie însoţit de un examen al sânilor. După examinarea fizică medicul vă recomanda, dacă este cazul, unele teste şi analize. Acestea pot include biopsia sânului  (prelevarea unui fragment foarte mic de ţesut sau nodul, pentru a fi examinat la microscop şi a se vedea dacă celulele sunt benigne sau maligne (canceroase), mamografia sau ecografia.

Există câteva modalităţi de executare a biopsiei:

  • Biopsia cu ac – este o procedură prin care un ac fin este introdus în nodul şi aspiră puţin conţinut (adesea lichid).
  • Biopsia de nodul – utilizează un ac mai gros şi în general se practică sub anestezie locală. Din nodul se extrage o porţiune mică de țesut.
  • Biopsia chirurgicală sau de excizie – constă în extragerea întregului nodul. Intervenţia se face după internarea în spital .

Mamografia

Cel mai important examen pentru recunoaşterea timpurie a cancerului este mamografia. O mamografie pentru prevenţie se recomandă tuturor femeilor care au depășit vârsta de 35 de ani, iar după 40 de ani să fie făcută cu regularitate la fiecare 2 ani. Mamografia este singura metodă prin care cancerul de sân poate fi descoperit într-un stadiu în care nu este nici palpabil, nici nu se manifestă prin alte simptome. Mamografia diferenţiază tumorile maligne de cele benigne. Screening-ul prin mamografii regulate a redus mortalitatea prin cancer de sân cu cel puţin 30% la femeile de 50 de ani sau mai în vârstă. Totuşi, interpretarea rezultatelor pentru reducerea mortalităţii la femeile cu vârsta între 40 şi 49 de ani este un subiect mult controversat. O dată cu prelungirea duratei de supraveghere, dovezile unui beneficiu pentru femeile de 40-49 de ani au devenit apropiate de cele observate la femeile cu vârsta de peste 50 de ani.

Ecografia

Ecografia este o metodă de investigare utilizată frecvent la femeile mai tinere, sub 35 de ani la care sânul are o consistenţă mărită. Folosind principiul ultrasunetelor, metoda stabileşte dacă este vorba despre chisturi umplute cu lichid sau noduli în ţesutul glandular. Dacă ecografia mamară este normală, medicul vă specifică faptul că ţesutul mamar este normal, iar dacă investigaţia se face la ambii sâni, ţesutul trebuie să aibă aspect similar. 
Dacă ecografia mamară este anormală, medicul va semnala prezenţa unor noduli. Chisturile umplute cu lichid au foma uniformă, iar formaţiunile care nu conţin lichid sunt noduli. O dată depistaţi nodulii şi chisturile, nu mai sunt necesare şi alte investigaţii, decât în cazul în care chistul conţine particule.

Dr. Craciun Marian