Colposcopia reprezintă o metodă neinvazivă de examinare a colului uterin, a vaginului și vulvei cu ajutorul unui microscop stereoscopic binocular cu lumină puternică focalizată numit colposcop. Cu ajutorul colposcopului se pot efectua biopsii din zonele considerate suspecte de către colposcopist. Biopsia reprezintă prelevarea unui țesut, care ulterior este examinat de către medicul specialist anatomopatolog. Pentru ca un  examen colposcopic să poată fi considerat concludent este necesară vizualizarea întregii joncțiuni.

Indicatiile colposcopiei:

  • Cel mai frecvvent colposcopia este indicată atunci când avem un rezultat anormal la examenul citologic Babeș-Papanicolau. Rezultatul anormal al examenului Babeș-Papanicolau se referă la anomalii ale celulelor scuamoase sau glandulare ale colului uterin (celule scuamoase tapetează exocolul, iar celulele glandulare tapetează endocolul; limita dintre endocol și exocol se numește joncțiune sau zonă scuamo-columnară, fiind punctul de plecare al leziunilor premaligne și maligne ale cololui uterin).
  1. în cazul unui rezultat citologic HSIL, ASC-H se  va efectua examenul colposcopic (± biopsie) pentru a cartografia leziunea și pentru a decide conduita terapeutică ulterioară
  2.  în cazul unui rezultat citologic anormal și persistent (la mai multe examinări citologice consecutive pesistă o modificare de tip LSIL sau ASC-US)
  • Aspect macroscopic anormal al vaginului, vulvei și colului uterin indentificate cu ocazia examenului clinic (nu orice leziune identificată în cadrul examenului clinic are indicație de colposcopie)
  • Simptomatologie sugestivă pentru cancerul de col uterin (sângerare la contactul sexual)
  • Supraveghere post interventională (conizație, crioterapie, electrocauterizare etc)
  • Pentru diagnosticul polipilor, orificiilor fistuloase, granuloame, leziuni traumatice

Tehnica efectuării colposcopiei:

Cu pacienta în poziție ginecologică se introduce speculul vaginal se vizualizează colul uterin; se vor șterge secrețiile după care începe examinarea colposcopică.

  • Examinarea nativă constă în vizualizarea colului uterin fară a folosi vreo substanță și se apreciază epitelul care tapetează exocolul și joncțiunea. În funcție de patologie și de extinderea leziunilor pe imaginea colposcopică apar imagini mai mult sau mai puțin sugestive pentru o anumită patologie. Vascularizația anormală a colului se va examina utilizând un filtru vedre care se montează la colposcop.
  • Testul cu acid acetic

Se tamponează colul cu tampoane îmbibate în acid acetic, iar modificările vor apare imediat sau în 1-2 minute și durează aproximativ 1-3 minute. Modificări ce pot apare:

  1. nici o modificare
  2. apariția unor zone albe (zone aceto albe), zone care anterior erau de aspect normal
  3. zonele care la examinarea nativă erau rosii se pot transforma în zone palide sau în pete albe (displazie)
  4. vascularizația anormală dacă a existat anterior diminuă (efect vasoconstrictor al acidulul acetic)
  • Testul Schiller

Se face prin aplicarea de soluție Lugol concentrată după ce s-a aplicat acidul acetic. Acest test se bazează pe faptul că celulele anormale au un conținut redus de glicogen motiv pentru care nu captează iodul, deci nu se colorează în brun ca restul epiteliului care este normal.

  1. pune în evidență zonele iod negative (celulele anormale nu captează iodul)
  2. în combinație cu aplicarea de acid acetic anterioară întărește contururile zonelor suspecte